Nu știi ce design să alegi?
Privat. Primul capitol gratuit. Fără avans. Plata la final sau în etape. Status constant al lucrării. Raport AI + plagiat.
Scrie-ne pe WhatsAppCum lucrăm
-
Ne scrii pe WhatsApp
Fără obligațiiTrimite ghidul, tema sau lucrarea, dacă ai început.
-
Primul capitol gratuit
GratuitPentru a vedea cum lucrăm.
-
Lucrarea finală, fără avans
Plata la final sau în etapeScriem sau modificăm lucrarea, cu status constant. Raport AI + plagiat. Primești lucrarea înainte de plată.
Cuprins · 5 secțiuni
Designul spune cum ai strâns datele în timp și, de aici, ce ai voie să concluzionezi. Exemplele sunt din lucrările noastre comentate, fictive, de la UMF (Moașe), Medicină și Psihologie, cu date simulate.
Un studiu în care măsori expunerea și rezultatul o singură dată, la același moment, pe un lot de participanți. Arată cât de frecvent e ceva și ce variabile sunt asociate, dar nu ce a apărut întâi, deci nu dovedește o cauză. Studiul longitudinal urmărește aceiași participanți în timp, cu mai multe măsurători.
Tipurile de studiu, pe rând
Șase designuri. Apasă pe unul ca să vezi ce faci, ce poți concluziona și un exemplu.
1Studiul transversal
O singură măsurătoare: frecvențe și asocieri
Culegi datele o singură dată, de obicei cu un chestionar sau din fișe, pe un lot din aceeași perioadă. Varianta descriptivă doar spune cât de frecvent e ceva (prevalența); varianta analitică compară grupuri și caută asocieri.
Ce poți concluziona: prevalența și asocierile din lot. Nu știi ce a apărut întâi, deci scrii „este asociat cu”, nu „duce la”.
96 de lăuze dintr-o maternitate de nivel II, contactate o singură dată, la 6 săptămâni după naștere. Consilierea prenatală e asociată cu o autoeficacitate mai mare în alăptare, iar la limite scrie: „designul transversal nu permite concluzii cauzale”.
Vezi metodologia din exemplul UMF →
2Studiul longitudinal
Aceiași participanți, măsurați de mai multe ori
Urmărești aceiași participanți în timp, cu cel puțin două măsurători, ca să vezi cum se schimbă o variabilă și ce apare întâi. Când pornești de acum înainte, studiul e prospectiv. La licență ai doar câteva luni, așa că urmărirea e scurtă și o treci la limite.
Ce poți concluziona: schimbarea în timp și ordinea evenimentelor. Nici așa nu dovedești o cauză, dacă nu ai intervenit tu.
Aceleași lăuze, întrebate la 6 săptămâni și din nou la 6 luni după naștere: ai vedea câte alăptează încă exclusiv și la care se oprește mai devreme alăptarea.
3Studiul de cohortă
De la expunere spre rezultat
Un studiu longitudinal care pornește de la participanți fără rezultatul urmărit: notezi cine e expus la factor și cine nu, apoi vezi în timp la cine apare rezultatul. Poate fi prospectiv sau retrospectiv, din date deja înregistrate. Calculezi incidența și riscul relativ.
Ce poți concluziona: că expunerea a fost înaintea rezultatului și cât de mare e riscul la expuși față de neexpuși. Rămâne o asociere, pentru că nu tu ai ales cine e expus.
„Reinternările la 30 de zile după externare în insuficiența cardiacă”: incluzi pacienții la externare, îi contactezi telefonic la 30 de zile și vezi ce caracteristici de la externare sunt asociate cu reinternarea.
4Studiul caz-control
De la rezultat înapoi spre expunere
Pornești de la rezultat: un grup cu boala (cazurile) și un grup fără ea, de vârstă și sex apropiate (martorii). Compari cât de des au fost expuși, în trecut, la factorul studiat. Se potrivește bolilor rare și se face mai repede decât o cohortă; rezultatul se raportează ca odds ratio (OR).
Ce poți concluziona: o asociere între expunere și boală. Nu poți calcula incidența, iar ce își amintesc participanții despre trecut poate fi inexact.
„Stilul de viață și cancerul colorectal”: cazuri dintr-o secție de chirurgie sau oncologie, martori potriviți pe vârstă și sex (de exemplu, pacienți internați pentru alte afecțiuni), interviu structurat și regresie logistică cu odds ratio.
5Studiul retrospectiv pe foile de observație
Date deja înregistrate, din fișe sau registre
Extragi date care există deja (foi de observație, registre, rezultate de laborator) pentru o perioadă trecută, cu criterii de includere și de excludere stabilite dinainte și o fișă de colectare. Retrospectiv spune doar de unde vin datele: designul poate fi transversal, de cohortă sau caz-control. Pașii, de la aviz la tabelul Excel: studiul retrospectiv pe foile de observație.
Ce poți concluziona: frecvențe și asocieri. Limitele vin din date, valori lipsă și înregistrare neuniformă, și le spui la discuții.
„Studiul este observațional, retrospectiv, pe foile de observație ale pacienților internați cu PC într-o secție de medicină internă a unui spital județean, pe o perioadă de doi ani.” La discuții: „Limitele studiului țin de designul retrospectiv (date lipsă, înregistrare neuniformă)”.
6Studiul corelațional, la Psihologie
Scale aplicate o dată, corelații între scoruri
La Psihologie, studiul corelațional este de obicei tot un studiu transversal: aplici scalele o singură dată și calculezi corelații între scoruri. Ca să susții o cauză ai nevoie de un experiment, cu o intervenție și grupuri repartizate aleatoriu.
Ce poți concluziona: cât de puternic sunt legate două variabile (r) și în ce sens, nu care pe care o influențează.
148 de studenți, trei scale aplicate online o singură dată. Comentariul de pe margine: „Corelația nu înseamnă cauzalitate. Nu scrie «comparația socială scade stima de sine», ci «cele două variabile sunt asociate negativ».”
Restul capitolului (lotul, instrumentele, procedura, analiza) e în ghidul despre metodologia cercetării, iar teme pentru fiecare design găsești în temele de licență la Medicină. Dacă vrei să scriem sau să corectăm lucrarea, cu designul ales împreună, vezi serviciile.
Mai multe despre designul studiului
+Cum alegi designul
Pornești de la întrebarea ta și de la datele la care ai acces în lunile de lucru la licență.
| Întrebarea ta | Designul |
|---|---|
| Cât de frecvent e ceva acum? | Transversal descriptiv |
| Este X legat de Y, acum? | Transversal analitic; la Psihologie, corelațional |
| Cum se schimbă ceva în timp? | Longitudinal |
| Apare rezultatul mai des la cei expuși? | Cohortă, prospectivă sau retrospectivă |
| Au fost bolnavii expuși mai des la un factor? | Caz-control |
| Funcționează o intervenție? | Experiment, cu grup de control |
La AMG, partea practică are de obicei studii de caz cu planuri de îngrijire, pe câțiva pacienți urmăriți în stagiu; pașii sunt în ghidul despre planul de îngrijire AMG.
Vezi cazurile din exemplul AMG →
+Asociere sau cauză: cum scrii rezultatul
- „Consilierea crește durata alăptării”„Consilierea este asociată cu o autoeficacitate mai mare în alăptare”
- „Studiul demonstrează că cursurile funcționeaz㔄Fiind un studiu transversal, rezultatul arată o asociere, nu o relație cauzală.”
- „Comparația socială scade stima de sine”„Cele două variabile sunt asociate negativ”
- „Scorul prezice perfect evoluția”„Rezultatul este în acord cu studiul de validare, dar designul retrospectiv și lotul dintr-un singur centru nu permit generalizarea”
- Rezultatul nesemnificativ trecut sub tăcereraportat la fel de clar ca unul semnificativ
Vezi corectura din exemplul UMF →
+Cum scrii designul în metodologie
Designul e prima frază din capitolul Material și metodă: tipul studiului, momentul culegerii datelor, locul, perioada și lotul. Tot aici spui că ai avizul comisiei de etică, după regulile unității, și acordul informat al participanților.
Studiul este [observațional / experimental], [transversal / longitudinal / de cohortă / caz-control], [prospectiv / retrospectiv], desfășurat în [unitatea, anonimizată], în perioada [lună–lună, an], pe un lot de [n] [participanți], selectați după criteriile din Tabelul [X].
Exemplele de Medicină și UMF citează sursele în stilul Vancouver, cu numere între paranteze drepte; stilul îl dă ghidul facultății (vezi citarea Vancouver și Harvard).
Întrebări frecvente
Care e diferența dintre studiul transversal și cel longitudinal?
Studiul transversal măsoară o singură dată, la același moment, și arată frecvențe și asocieri. Studiul longitudinal urmărește aceiași participanți în timp, cu cel puțin două măsurători, și arată cum se schimbă variabilele și ce apare întâi.
Un studiu retrospectiv este un studiu transversal?
Nu neapărat. Retrospectiv spune doar că datele există deja, în fișe sau registre. Designul poate fi transversal, de cohortă sau caz-control, așa că în metodologie le scrii pe amândouă, de exemplu „studiu observațional, retrospectiv, transversal”.
Pot spune dintr-un studiu transversal că un factor cauzează boala?
Nu. Expunerea și rezultatul sunt măsurate în același moment, deci nu știi ce a apărut întâi. Scrii „este asociat cu”, iar la limite spui că designul transversal nu permite concluzii cauzale.
Ce este un studiu caz-control?
Un studiu care pornește de la rezultat: compari un grup cu boala (cazurile) cu un grup fără boală (martorii) și vezi cât de des au fost expuși, în trecut, la factorul studiat. Rezultatul se raportează de obicei ca odds ratio și arată o asociere, nu o cauză.



