Ai ales cazul și nu știi cum să-l structurezi?
Scriem lucrarea de la zero, cu studiul de caz pe organizația sau speța ta, sau corectăm ce ai scris. Livrare în maxim 2 zile, plată după livrare.
Scrie-ne pe WhatsAppCuprins · 5 secțiuni
Studiul de caz analizează în profunzime un singur caz real (o firmă, o instituție, o speță, o persoană, o parohie), în contextul lui și din mai multe surse de date. În multe lucrări de licență el este partea aplicativă, unde arăți că știi să folosești teoria.
Alegi un caz legat de tema ta, la care ai acces, îl prezinți pe scurt, spui ce surse de date ai folosit și cum, analizezi datele cu teoria din primul capitol și închei cu concluzii și propuneri concrete. Persoanele și organizațiile se anonimizează, iar participanții își dau acordul.
Pașii studiului de caz
Șapte pași, de la alegerea cazului la anonimizare. Apasă pe unul ca să vezi ce scrii, ce caută comisia și un exemplu din lucrările noastre.
1Alegerea cazului
Legat de tema ta și cu acces real la date
Alegi cazul după două criterii: ilustrează problema din titlul lucrării și ai acces real la date (documente, oameni dispuși să răspundă, hotărâri publice). Spui de ce l-ai ales: este tipic, este neobișnuit sau ridică o problemă anume.
Comisia caută: motivul pentru care tocmai acest caz răspunde întrebării lucrării.
„Cauza a fost aleasă pentru că ridică, pe lângă cuantumul daunelor morale, problema vinovăției victimei.”
2Prezentarea organizației sau a cazului
Doar ce ajută analiza
Descrii pe scurt organizația, instituția sau situația: activitatea, structura, câteva date de bază și problema pe care o analizezi. Istoricul complet și organigrama detaliată nu ajută analiza.
Comisia caută: o prezentare scurtă, legată de problema temei.
„Prezentarea instituției nu repetă organigrama și atribuțiile legale: spune doar ce contează pentru tema ta (aici, serviciile digitale). Apoi descrie exact cum ai cercetat.”
Pagina 9 din exemplul de Administrație Publică →
3Metodologia
Întrebări, metode, perioadă, participanți
Spui ce întrebări urmărește studiul, ce metode ai combinat (analiza documentelor, interviul, chestionarul, observația), pe ce perioadă și cu cine. Descrierea trebuie să fie atât de concretă încât altcineva să poată repeta cercetarea; pașii sunt în ghidul despre metodologia cercetării.
Comisia caută: metode descrise cu cifre: câte interviuri, ce documente, ce perioadă.
„Au fost realizate un inventar al activităților sociale și nouă interviuri semistructurate, cu preotul paroh și cu opt enoriași (Tabelul 3).”
4Sursele de date
Cel puțin două, care se completează
Un studiu de caz se sprijină pe mai multe surse: documente interne și rapoarte, date publice, hotărâri judecătorești, interviuri, chestionare, observație. Datele pe care o instituție publică nu le-a publicat le poți cere în baza Legii nr. 544/2001, cu modelul nostru de cerere; în lucrare spui cum le-ai obținut.
Comisia caută: sursa fiecărei cifre și a fiecărui citat.
„Cercetarea a combinat analiza documentară cu o anchetă pe bază de chestionar. Chestionarul (Tabelul 3, Anexa 1) a fost aplicat în martie 2026 la 210 de cetățeni, online și pe hârtie, la ghișeele primăriei.”
5Analiza cazului
Teoria aplicată, nu povestea cazului
Aici e contribuția ta: aplici conceptele din capitolul teoretic pe datele cazului, compari cu alte cazuri sau cu literatura și spui ce explică ce. Tabelele și figurile (o grilă de analiză, o analiză SWOT, o ecomapă) fac comparația vizibilă.
Comisia caută: teoria din primul capitol folosită pe datele cazului, nu o repovestire a faptelor.
„Studiul de caz este partea practică și contribuția ta personală. Nu povestești dosarul: aplici teoria din capitolul 1 pe o speță concretă, compari cu practica din capitolul 2 și spui argumentat ce crezi tu.”
6Concluzii și recomandări
Fiecare propunere pornește de la un rezultat
Închei cu ce ai aflat despre caz și cu propuneri concrete, fiecare legată de un rezultat și cu un indicator după care poate fi verificată. Nu generalizezi de la un singur caz la toate organizațiile. Cum se scrie partea finală: ghidul despre concluziile lucrării.
Comisia caută: propuneri realiste, legate de date, pe care cineva le-ar putea aplica.
„Propunem trei măsuri, fiecare pornind de la o temă din interviuri și având un indicator verificabil (Tabelul 7).” Prima: un grup de tineri voluntari pentru vizitele la vârstnici, cu indicatorul „10 tineri implicați într-un an”.
Pagina 12 din exemplul de Teologie →
7Anonimizarea și acordul
Coduri, nume fictive, acord informat
Ceri acordul organizației pentru datele interne și acordul informat al fiecărui participant la interviu sau chestionar, de exemplu cu modelul de acord informat. Persoanele primesc coduri sau nume fictive, iar organizația un nume generic (Firma Y SRL, Primăria orașului X) dacă ar putea fi recunoscută. Verifică în regulamentul facultății dacă cercetarea cu participanți are nevoie și de un aviz.
Comisia caută: în metodologie, cum ai obținut acordul și cum ai anonimizat datele.
„Chiar și cu nume fictiv, schimbă detaliile care ar putea identifica persoana (localitatea, instituția, datele exacte) și păstrează doar informațiile necesare intervenției.” (Asistență Socială, pagina 13) „Anonimizează părțile (inițiale) chiar dacă hotărârea este publică.” (Drept, pagina 14)
Cinci studii de caz din exemplele noastre
Cinci lucrări-exemplu cu cazuri și date fictive, din domenii diferite: fiecare are alt tip de caz și alte surse de date. Dacă vrei să scriem lucrarea de la zero pe cazul tău sau să corectăm ce ai scris, vezi serviciile.
1Exemplul 1: Drept, o speță
Tema: Repararea prejudiciului moral în răspunderea civilă delictuală
Cazul: o cauză (fictivă) despre vătămarea corporală a unui biciclist, analizată după 60 de hotărâri studiate cu aceeași fișă. Structura: metoda de analiză, situația de fapt, problemele de drept și argumentele părților, soluția instanțelor, opinia autorului. Contribuția: o grilă de evaluare cu cinci criterii ponderate, care dă cauzei un scor de 7,4 din 10.
2Exemplul 2: Management, o firmă
Tema: Motivarea angajaților într-o întreprindere mică și mijlocie
Cazul: Firma Y SRL, cu 130 de angajați în patru departamente. Sursele: datele firmei și un chestionar anonim cu 26 de itemi, la care au răspuns 96 de angajați (73,8%). Analiza: statistici descriptive, corelații și ANOVA pe departamente. Final: un plan de acțiune cu responsabil, termen și indicator pentru fiecare măsură.
3Exemplul 3: Administrație publică, o instituție
Tema: Digitalizarea serviciilor publice locale
Cazul: Primăria orașului X și cele șase servicii online ale ei. Sursele: analiza documentară, indicatorii din perioada 2021-2025 și un chestionar aplicat la 210 cetățeni. Final: o analiză SWOT și patru măsuri, fiecare cu termen și indicator de rezultat.
Studiul de caz (PDF, pagina 9) · licența la Administrație Publică
4Exemplul 4: Asistență socială, o persoană
Tema: Integrarea socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție
Cazul: Maria (nume fictiv), 21 de ani, una dintre cei 12 tineri intervievați. Structura: prezentarea cazului, evaluarea nevoilor pe cinci domenii, ecomapa și un plan de intervenție cu patru obiective, fiecare cu responsabil, termen și indicator.
Studiul de caz (PDF, pagina 13) · licența la Asistență Socială
5Exemplul 5: Teologie, o parohie
Tema: Rolul social al parohiei în comunitate
Cazul: o parohie ortodoxă urbană (anonimizată), cu aproximativ 1.200 de familii. Sursele: inventarul celor șapte activități sociale și nouă interviuri, analizate tematic în cinci teme. Final: trei propuneri pastorale, fiecare pornind de la o temă din interviuri.
Mai multe despre studiul de caz
+Greșeli frecvente
- Istoricul firmei pe multe paginidoar ce ajută analiza
- Cazul povestit, fără teorieteoria din primul capitol aplicată pe datele cazului
- O singură sursă de datecel puțin două surse care se completează
- Nume reale ale participanților sau ale unei firme micicoduri, nume fictive și acordul lor
- Concluzii generalizate la toate organizațiileconcluzii despre cazul analizat
- Recomandări generalepropuneri legate de rezultate, cu indicator
„Cu nouă interviuri nu poți afirma că «88,9% dintre credincioși văd parohia ca pe o familie». Procentele descriu doar participanții la cercetare.”
+Studiu de caz sau cercetare pe eșantion?
Studiul de caz merge în profunzime pe un singur caz; o cercetare pe eșantion (un chestionar aplicat la câteva sute de oameni) caută tendințe generale. Le poți combina: în exemplul de Management, chestionarul este aplicat în interiorul cazului, la angajații unei singure firme. Pentru partea cu date, vezi ghidul despre analiza statistică în SPSS; pentru locul capitolului în lucrare, ghidul despre structura lucrării de licență.
Întrebări frecvente
Ce este un studiu de caz în lucrarea de licență?
Este analiza aprofundată a unui singur caz real (o firmă, o instituție, o speță, o persoană), din mai multe surse de date, în care aplici teoria din primul capitol. De obicei este partea aplicativă a lucrării.
Pot folosi numele real al firmei în studiul de caz?
Doar cu acordul firmei și dacă ghidul facultății permite. Altfel folosești un nume generic (Firma Y SRL) și scoți detaliile după care ar putea fi recunoscută. Persoanele din interviuri primesc coduri sau nume fictive.
De unde iau datele pentru studiul de caz?
Din documentele organizației, cu acordul ei, din date publice, din hotărâri judecătorești, din interviuri, chestionare sau observație. De la instituțiile publice poți cere informații de interes public în baza Legii nr. 544/2001.
Câte pagini are studiul de caz?
Nu există o regulă unică: lungimea o stabilesc ghidul facultății și coordonatorul. Important este ca studiul de caz să fie partea în care aplici teoria, nu o anexă a ei.
Se poate face un studiu de caz pe o singură persoană?
Da, de exemplu la asistență socială, cu acordul informat al persoanei, un nume fictiv și detaliile de identificare schimbate. Exemplul nostru de Asistență Socială are un astfel de caz, cu evaluarea nevoilor și un plan de intervenție.