Scrii lucrarea la Istorie?
Privat. Primul capitol gratuit. Fără avans. Plata la final sau în etape. Status constant al lucrării. Raport AI + plagiat.
Scrie-ne pe WhatsAppCum lucrăm
-
Ne scrii pe WhatsApp
Fără obligațiiTrimite ghidul, tema sau lucrarea, dacă ai început.
-
Primul capitol gratuit
GratuitPentru a vedea cum lucrăm.
-
Lucrarea finală, fără avans
Plata la final sau în etapeScriem sau modificăm lucrarea, cu status constant. Raport AI + plagiat. Primești lucrarea înainte de plată.
Cuprins · 7 secțiuni
La Istorie, lucrarea se sprijină pe izvoare: documente de arhivă, presă de epocă, colecții de documente. De aici vin regulile pe care nu le găsești în alte domenii: citarea cu fond, dosar și filă și bibliografia împărțită pe categorii.
Izvoare și literatură de specialitate, folosite împreună; note de subsol la cele mai multe facultăți; documente de arhivă citate cu instituția, fondul, dosarul și fila; bibliografie cu izvoarele separate de lucrări. Lungimea diferă: minimum 35 de pagini la UBB, minim 50 la București, 50-60 la Galați. Structura generală și exemplul complet sunt pe pagina lucrare de licență la Istorie.
Ce cere fiecare Facultate de Istorie
Șase documente oficiale, citite de noi. Fiecare rând trimite la documentul lui.
| Facultatea și documentul | Pagini | Citare | Ce e specific |
|---|---|---|---|
| Universitatea din București, Facultatea de Istorie: ghidul de finalizare a studiilor de licență și master | Minim 50 de pagini standard, la licență și la master, fără pagina de titlu, anexe și bibliografie | Un singur sistem: Academia Română (note de subsol) sau citare în text (Harvard, Chicago, APA) | Introducere de minim 5 pagini, concluzii de 3-5 pagini; bibliografie cu izvoare inedite și edite |
| UBB Cluj, Facultatea de Istorie și Filosofie: îndrumătorul lucrării de licență, Istorie (nedatat) | Minimum 35 de pagini de text, fără bibliografie și anexe | Note de subsol, obligatorii | Izvoare și literatură de specialitate, ambele obligatorii; între trei și cinci capitole după cel metodologic |
| UGAL Galați, Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie: ghidul lucrării de licență, Istorie | 50-60 de pagini, fără anexe | Orice sistem consacrat, după recomandarea coordonatorului | Bibliografie de minim 25 de titluri; predare până la 1 mai; susținere de maxim 15 minute |
| ULBS Sibiu, Departamentul de Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă: ghidul de redactare a lucrării de licență | Între 50 și 70 de pagini (14.000-16.000 de cuvinte), fără anexe | Academia Română (note de subsol) sau Chicago (în text); un singur sistem | Model de bibliografie în șase categorii, de la instrumente de lucru la resurse online |
| USV Suceava, Facultatea de Istorie și Geografie: îndrumarul lucrării de licență (martie 2009) | Între 70 și 100 de pagini | Note de subsol, numerotate unitar pentru toată lucrarea | Bibliografie cu izvoare inedite și izvoare edite, documentare și narative |
| UVT Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie: Anexa 2, structura lucrării (2024-2025) | Licență: minimum obligatoriu 40, maximum recomandat 60. Disertație: minimum obligatoriu 50, maximum recomandat 70 | După cerințele domeniului și ale coordonatorului | Primul capitol, cel teoretic, cel mult 30% din lucrare; cel puțin 15 titluri la licență, 20 la disertație |
Ultima verificare: 15 noiembrie 2026. UAIC Iași lipsește din tabel: site-ul Facultății de Istorie nu a răspuns la data verificării. Ghid independent, după documentele publice ale facultăților; nu suntem afiliați lor.
Izvoarele și aparatul critic, parte cu parte
Șapte părți, în ordine, cu formulările din ghiduri și exemple din lucrarea noastră despre un ziar local interbelic (fictiv). Apasă pe una ca să vezi regula și un exemplu.
1Izvoare și literatură de specialitate
La UBB, ambele sunt obligatorii
Izvoarele (sursele primare) provin din epoca studiată; literatura de specialitate (sursele secundare) e ce au scris istoricii despre ea. Îndrumătorul de la UBB numără printre izvoare materialele arheologice, documentele de arhivă (inedite), documentele publicate în colecții sau ediții critice (surse edite), memoriile, jurnalele, presa de epocă și sursele de istorie orală.
Același îndrumător spune că o lucrare bazată pe o singură categorie de surse „nu va fi acceptată”. La Galați, ghidul cere o bibliografie de minim 25 de titluri, „din izvoare și literatura de specialitate”.
Comisia caută: izvoare citite direct, nu doar preluate din cărțile altora.
Sursa principală este colecția ziarului „Ecoul” (titlu fictiv), săptămânal apărut din 1922. Ea este completată de documente din arhiva primăriei și de lucrări secundare.
2Izvoare inedite și izvoare edite
Arhivă și manuscrise, față de documente publicate
Inedite sunt izvoarele nepublicate, citite în arhivă sau în manuscris; edite sunt cele publicate. Ghidul de la București trece la inedite „arhive, manuscrise”, iar la edite „colecții de documente, presă, surse vizuale, memorialistică, surse arheologice, corespondență etc.”. Îndrumarul de la Suceava (2009) împarte izvoarele edite în documentare și narative.
La Sibiu, ghidul numără printre contribuțiile originale „prezentarea și analizarea unor materiale inedite (material arheologic, material de arhivă, materiale din presă, documente etc.)”.
Regula: citezi forma pe care ai consultat-o: dosarul din arhivă ca izvor inedit, colecția publicată ca izvor edit.
Inedit: un proces-verbal citit în dosarul primăriei, la Arhivele Naționale. Edit: același proces-verbal, citit într-o colecție de documente publicată.
3Critica sursei
Cine a scris, pentru cine, cât e de credibil
Înainte să folosești un izvor, îl evaluezi: de unde provine, cine l-a produs, ce interese avea, dacă informația se confirmă din alte surse. Ghidul de la București cere în introducere stadiul cercetării, „cu aprecieri critice asupra celor mai importante lucrări/surse consultate”, și dificultățile și limitele documentării.
Comisia caută: limitele sursei spuse deschis (numere lipsă, orientare politică), nu ascunse.
În exemplul nostru, ziarul e evaluat după cinci criterii: proveniența, autorul, orientarea, credibilitatea și reprezentativitatea. O constatare: „lipsesc 9 numere din 1932”.
Grila de critică a sursei din exemplu, pagina 9
4Citarea documentului de arhivă: fond, dosar, filă
Instituția, fondul, dosarul, fila (f.)
Elementele, după ghidul de la București: „denumirea instituției păstrătoare sau emitente, denumirea fondului/colecției, denumirea subfondului, numărul si anul dosarului, fila/filele (f./ff.)”. La microfilme se dau fondul sau colecția, numărul rolei (r.) și al cadrului (c.). Așa scriu ghidurile:
- București: „ANIC, Fondul CC al PCR - Cancelarie, dosar nr. 55/1977.”
- UBB: „Arhivele Naționale Serviciul Județean Cluj, Fond Episcopia Greco-Catolică Oradea, dosar 53, f. 2.”
- Suceava (2009): „Arhivele Naționale Istorice Centrale (în continuare: ANIC), fond Iancu Flondor, d. 11, f. 67 v.”
- Sibiu: se notează „denumirea oficială a instituției, localitatea, numele fondului, numărul dosarului, al documentului și al paginii din dosar”.
Două detalii de la București: la sursele de arhivă, Ibidem nu se scrie cursiv; iar dacă lucrezi cu citare în text, documentul inedit apare ca „(AN – CD/Saint-George, 234: 2)”, cu acronimele explicate la începutul lucrării.
Regula: cine citește nota trebuie să poată cere același dosar la arhivă.
5Presa de epocă
Titlul, anul apariției, numărul, data, pagina
Ziarele și revistele vremii sunt izvoare, nu literatură de specialitate. Îndrumătorul de la UBB dă modelul: „George Panu, Duelul, în „Săptămâna”, anul III, nr. 60, 23 ianuarie 1904, p. 37.” În bibliografie, presa de epocă are la UBB rubrica ei, iar la București intră la izvoare edite.
Dacă analizezi multe numere, îți trebuie un corpus și o grilă: vezi analiza de conținut.
Comisia caută: ziarul citat cu număr și dată, și concluzii limitate la ziarul analizat.
Ecoul (titlu fictiv), an XI, nr. 18, 1 mai 1932, p. 2.
6Notele de subsol
Obligatorii la UBB; numerotarea diferă
Îndrumătorul de la UBB le numește obligatorii și spune că o lucrare de licență în istorie „va avea întotdeauna un număr mare de note de subsol”. Numerotarea diferă: la București continuu în cadrul fiecărui capitol, cu font 10; la Sibiu continuu, pornind de la 1; la Suceava (2009) unitar pentru toată lucrarea.
Prima citare e completă; apoi vin Ibidem, Idem, op. cit. și apud. Cum le folosești: notele de subsol în lucrarea de licență și citarea Academia Română. La București și Sibiu poți alege și citarea în text, dar un singur sistem în toată lucrarea.
Comisia caută: fiecare titlu din note apare în bibliografie și invers, cum cere explicit ghidul de la Galați.
Elena Chiaburu, Carte și tipar în Țara Moldovei până la 1829, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2005, p. 44.
7Bibliografia pe categorii
Izvoare inedite, izvoare edite, lucrări
La Istorie, bibliografia nu e o singură listă alfabetică. Categoriile din fiecare ghid:
- București: I. Izvoare/surse (I.1. inedite, I.2. edite); II. Instrumente de lucru; III. Literatura de specialitate; IV. Surse web.
- UBB: 1. Surse primare (fonduri de arhivă, manuscrise; presă de epocă; colecții de documente edite; jurnale, memorii edite); 2. Literatură de specialitate (lucrări generale; lucrări speciale).
- Suceava (2009): I. Izvoare și instrumente de lucru (instrumente de lucru; izvoare inedite; izvoare edite); II. Periodice; III. Lucrări generale; IV. Lucrări speciale.
- Sibiu, modelul din ghid: instrumente de lucru, lucrări generale, lucrări speciale, studii în volume, articole în reviste, resurse online.
În interiorul fiecărei categorii ordinea e alfabetică, după numele autorului. Restul regulilor: bibliografia lucrării de licență.
Comisia caută: izvoarele separate de lucrări și fiecare fond de arhivă trecut cu dosarele folosite.
I. Surse inedite: Serviciul Județean X al Arhivelor Naționale, fond Primăria orașului X, dosarele 14/1929, 7/1932, 22/1935 (sursă fictivă). II. Presă: Ecoul (titlu fictiv), colecția anilor 1925-1938. III. Lucrări generale și speciale.
Mai multe despre lucrarea la Istorie
+Disertația la Istorie: UBB, UAIC și celelalte facultăți
La București, minimul e același ca la licență: 50 de pagini standard. La Timișoara, disertația are minimum obligatoriu 50 de pagini, maximum recomandat 70 și cel puțin 20 de titluri în bibliografie.
UBB: îndrumătorul de Istorie e scris pentru licență. Ghidul Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană al aceleiași facultăți (științe politice, relații internaționale și studii europene) cere minim 55 de pagini la disertație și 35 la licență; pentru disertația la Istorie, întreabă coordonatorul. Regulile universității: disertația la UBB.
UAIC: ghidurile Facultății de Istorie sunt pe site-ul ei, care nu a răspuns la 15 noiembrie 2026, deci nu le-am citit. Din regulamentul UAIC (2024) știm că proba 1 a licenței la Istorie e orală, „Surse și metodologii în cercetarea istorică”. Vezi și disertația la UAIC și câte pagini are o disertație.
Redactăm de la zero sau corectăm lucrări la Istorie, în maxim 2 zile, cu raport de similaritate și verificare AI incluse: lucrarea de licență la comandă, disertația la comandă, corectarea lucrării de licență.
+Istoria artei la București
Specializarea are ghidul ei, pentru licență și disertație: lucrarea are „circa 40-50 de pagini”, din care introducerea 4-6, literatura de specialitate 5-8, metodologia 4-6, „Descoperiri și discuții” 25-35 și concluziile 3-5 pagini.
Sistemul de referințe se alege cu coordonatorul, Academia Română sau Harvard. Fiecare imagine are o legendă, la final vine o listă a ilustrațiilor, iar bibliografia are cel puțin 20 de titluri.
+Termene, predare și lucrarea într-o limbă străină
- UBB: tema și coordonatorul se aleg până la începutul semestrului I al anului terminal; realizarea lucrării nu poate dura mai puțin de șase luni.
- Galați: subiectul se stabilește cel târziu la sfârșitul semestrului 3.
- Sibiu: forma finală ajunge la coordonator cu cel puțin 10 zile înainte de termenul secretariatului.
- București: forma finală se predă coordonatorului cu minim 15 zile înainte de depunerea la secretariat; o lucrare scrisă în engleză sau franceză are și un rezumat în română de minimum 5 pagini.
Teme pe epoci și niveluri: teme de licență la Istorie.
+Greșeli frecvente
- Lucrare scrisă doar din cărțiizvoare și literatură de specialitate, împreună
- „Arhivele Naționale, 1932”instituția, fondul, dosarul, fila
- Ziarul de epocă trecut la „Lucrări generale”la izvoare sau presă, cu anii consultați
- Note de subsol într-un capitol, citare în text în altulun singur sistem în toată lucrarea
- „În România interbelică…”, după un singur ziar„în ziarul analizat…”
Întrebări frecvente
Câte pagini are lucrarea de licență la Facultatea de Istorie?
Depinde de facultate. Documentele citite de noi cer minimum 35 de pagini de text la UBB, minim 50 de pagini standard la Universitatea din București, 50-60 la Galați, între 50 și 70 la Sibiu și minimum 40, cu maximum recomandat 60, la Universitatea de Vest din Timișoara. Îndrumarul de la Suceava, din 2009, dă între 70 și 100 de pagini.
Cum citez un document de arhivă în lucrarea de licență?
În nota de subsol scrii instituția care păstrează documentul, fondul, numărul dosarului și fila. Modelul din îndrumătorul de Istorie de la UBB este: Arhivele Naționale Serviciul Județean Cluj, Fond Episcopia Greco-Catolică Oradea, dosar 53, f. 2. Ghidul de la București cere și subfondul și anul dosarului.
Cum se împarte bibliografia la Istorie?
Pe categorii, cu izvoarele separate de lucrări. La Universitatea din București: izvoare inedite (arhive, manuscrise), izvoare edite, instrumente de lucru, literatura de specialitate și surse web. La UBB: surse primare, grupate după felul lor, apoi literatură de specialitate, cu lucrări generale și lucrări speciale. În fiecare categorie ordinea este alfabetică.
Ce sistem de citare se folosește la Istorie?
Cel mai des note de subsol. La UBB notele de subsol sunt obligatorii. La București și la Sibiu poți alege între sistemul Academiei Române, cu note de subsol, și citarea în text, dar folosești un singur sistem în toată lucrarea. La Galați și la Timișoara sistemul se stabilește cu coordonatorul.
Câte pagini are disertația la Istorie?
La Universitatea din București minimul este același ca la licență, 50 de pagini standard. La Universitatea de Vest din Timișoara disertația are minimum obligatoriu 50 de pagini și maximum recomandat 70. La UBB îndrumătorul de Istorie este scris pentru licență, iar ghidurile Facultății de Istorie de la UAIC nu au putut fi deschise la 15 noiembrie 2026, așa că pentru aceste două facultăți întreabă coordonatorul.
Există un model de lucrare de licență la Istorie?
Da. Exemplul nostru comentat, o lucrare fictivă despre presa locală interbelică, are 16 pagini, în PDF și Word, cu note de subsol, critica sursei și bibliografia pe categorii. Îl găsești pe pagina domeniului Istorie. Sursele din el sunt inventate, deci îl folosești ca model de structură, nu ca sursă.


