Ai ales tema și vrei ajutor?
Redactăm lucrarea de licență la Filosofie de la zero, pe tema aleasă de tine, cu citare Chicago în note de subsol, sau corectăm ce ai scris deja. Livrare în maxim 2 zile, plată după livrare.
Scrie-ne pe WhatsAppNivelul arată cât de accesibile sunt textele (traduceri în română, literatură secundară), câți autori compari și cât de tehnică e dezbaterea, nu cât de bună va fi lucrarea. O temă ușoară, bine făcută, poate primi nota maximă. Apasă pe o temă ca s-o deschizi.
Teme ușoare: un autor, o operă, traduceri în română
De ce sunt ușoare: Lucrezi cu un singur autor și una-două opere traduse în română, cu literatură secundară bogată și accesibilă. Metoda e exegeza: citești atent textul, reconstruiești argumentul și îl evaluezi. Riscul e să rezumi: lucrarea are nevoie de o teză proprie, chiar modestă.
Fericirea și virtutea în Etica nicomahică
- Întrebarea
- Este fericirea, la Aristotel, o stare sau o activitate, și ce rol au virtuțile în atingerea ei?
- Metoda
- Reconstruiești argumentul din cărțile I, II și X ale Eticii nicomahice și discuți una-două interpretări din literatura secundară; închei cu poziția ta. Citează cu generatorul de note de subsol Chicago.
- Texte
- Aristotel, Etica nicomahică, într-o traducere românească, cu paginația Bekker; comentarii și introduceri la etica lui Aristotel.
- De ce e ușoară
- Textul e tradus, scurt pe capitolele relevante și foarte bine comentat. Tema e clasică, deci găsești ușor literatură secundară.
- La disertație
- Legi analiza de etica virtuții contemporană (de exemplu, de critica lui Alasdair MacIntyre) sau compari cu etica stoică.
Absurdul și revolta în Mitul lui Sisif
- Întrebarea
- De ce respinge Camus sinuciderea ca răspuns la absurd și cât de convingător e argumentul lui?
- Metoda
- Reconstruiești pașii argumentului din eseu (absurdul, sinuciderea, saltul, revolta), discuți obiecțiile din literatura secundară și formulezi evaluarea ta.
- Texte
- Albert Camus, Mitul lui Sisif, în traducere românească; literatura secundară despre Camus și existențialism.
- De ce e ușoară
- Un singur text, scurt și tradus, cu o întrebare clară. Lucrarea depinde mai ales de calitatea argumentației tale.
- La disertație
- Compari cu Sartre (libertatea și responsabilitatea) sau cu Kierkegaard, criticat explicit de Camus pentru saltul în credință.
Falsificabilitatea și problema demarcației la Karl Popper
- Întrebarea
- Reușește criteriul falsificabilității să separe știința de pseudoștiință și ce obiecții i se pot aduce?
- Metoda
- Prezinți criteriul lui Popper, îl testezi pe două-trei exemple (o teorie științifică, astrologia, psihanaliza, folosită chiar de Popper ca exemplu) și discuți obiecțiile.
- Texte
- Karl Popper, Logica cercetării și Conjecturi și infirmări, în traducere românească; literatura de filosofia științei.
- De ce e ușoară
- Textele sunt clare și traduse, iar exemplele fac argumentația concretă. Literatura secundară e abundentă.
- La disertație
- Compari cu Kuhn și Lakatos sau aplici problema demarcației unei dezbateri actuale (de exemplu, medicina alternativă).
Teme medii: doi autori față în față sau un text dificil
De ce sunt medii: Compari doi autori care se contrazic, intri într-o dezbatere contemporană cu literatură mai ales în engleză sau lucrezi cu un text clasic dificil. Trebuie să reconstruiești argumente tehnice corect înainte să le evaluezi. Ai nevoie de câteva săptămâni doar pentru lectură.
Rawls și Nozick: dreptatea distributivă
- Întrebarea
- Poate statul redistribui veniturile fără să încalce drepturile individuale? Cine are argumentul mai puternic, Rawls sau Nozick?
- Metoda
- Reconstruiești poziția lui Rawls (poziția originară, principiul diferenței) și critica lui Nozick (teoria îndreptățirii, exemplul Wilt Chamberlain), apoi le evaluezi.
- Texte
- John Rawls, O teorie a dreptății; Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie; literatura secundară de filosofie politică.
- De ce e medie
- Două opere lungi, cu argumente tehnice, și o dezbatere cu multă literatură secundară, din care trebuie să alegi ce contează.
- La disertație
- Adaugi critica comunitariană sau aplici dezbaterea unei politici concrete (de exemplu, venitul minim garantat).
Problema dificilă a conștiinței: Chalmers și Dennett
- Întrebarea
- Există o „problemă dificilă” a conștiinței, cum susține Chalmers, sau e o confuzie, cum susține Dennett?
- Metoda
- Reconstruiești argumentul zombilor și argumentul cunoașterii (Mary), apoi răspunsurile lui Dennett; evaluezi care poziție rezistă mai bine.
- Texte
- David Chalmers, The Conscious Mind și articolul despre problema dificilă a conștiinței (1995); Daniel Dennett, Consciousness Explained; Stanford Encyclopedia of Philosophy pentru orientare.
- De ce e medie
- Textele sunt în engleză, dezbaterea e tehnică, iar literatura e uriașă. Trebuie să delimitezi strict ce argumente analizezi.
- La disertație
- Legi dezbaterea de discuțiile actuale despre conștiința sistemelor de inteligență artificială.
Libertatea și determinismul la Kant: a treia antinomie
- Întrebarea
- Cum poate fi omul liber, după Kant, dacă orice eveniment din natură are o cauză?
- Metoda
- Analizezi a treia antinomie din Critica rațiunii pure și legătura cu autonomia voinței din Întemeierea metafizicii moravurilor; discuți interpretările distincției fenomen–noumen.
- Texte
- Immanuel Kant, Critica rațiunii pure și Întemeierea metafizicii moravurilor, în traducere românească, citate cu paginația ediției academice; literatura secundară despre Kant.
- De ce e medie
- Textul lui Kant e unul dintre cele mai dificile din istoria filosofiei, iar interpretările sunt numeroase și se contrazic.
- La disertație
- Compari cu compatibilismul contemporan sau urmărești tema în Critica rațiunii practice.
Teme ambițioase: teme noi, metode noi sau probleme de ediție
De ce sunt ambițioase: Lucrezi pe o dezbatere foarte nouă, unde trebuie să construiești singur argumentul, folosești o metodă împrumutată din alte științe (filosofia experimentală) sau intri în probleme de ediție și traducere ale textelor. Planifică două-trei luni. Merită dacă vrei să continui la master sau la doctorat.
Cine răspunde când greșește un sistem autonom? Golul de responsabilitate
- Întrebarea
- Când un sistem de inteligență artificială produce un rău, există cineva moral responsabil sau apare un „gol de responsabilitate”?
- Metoda
- Prezinți argumentul golului de responsabilitate (formulat de Andreas Matthias în 2004) și răspunsurile ulterioare, îl testezi pe două-trei cazuri concrete și argumentezi o poziție.
- Texte
- Andreas Matthias, articolul din 2004 despre golul de responsabilitate (Ethics and Information Technology); literatura recentă de etica inteligenței artificiale, mai ales în engleză.
- De ce e ambițioasă
- Dezbaterea e recentă, aproape toată în engleză și interdisciplinară (filosofie, drept, tehnologie). Trebuie să construiești un argument propriu, nu doar să prezinți autori.
- La disertație
- Te concentrezi pe un domeniu (vehicule autonome, armament autonom, medicină) sau legi discuția de reglementarea europeană.
Intuițiile despre cunoaștere: un studiu de filosofie experimentală
- Întrebarea
- Au studenții aceleași intuiții ca filosofii în cazurile de tip Gettier, adică atribuie cunoaștere unei credințe adevărate și justificate obținute din noroc?
- Metoda
- Chestionar cu vignete (scenarii scurte) aplicat unui grup de studenți; compari răspunsurile pe tipuri de scenarii și discuți ce înseamnă rezultatele pentru metoda bazată pe intuiții. Pentru participanți folosește un model de acord informat.
- Instrumente
- Edmund Gettier, „Is Justified True Belief Knowledge?” (1963); vignete construite după studiile publicate de filosofie experimentală; un formular online.
- De ce e ambițioasă
- Combini analiza conceptuală cu o metodă empirică pe care trebuie s-o înveți: construirea vignetelor, eșantionul, statistica simplă. Verifică întâi cu coordonatorul dacă programul acceptă o lucrare empirică.
- La disertație
- Compari intuițiile filosofilor cu ale nefilosofilor sau testezi efectul ordinii scenariilor.
Nihilismul la Nietzsche și problema textelor postume
- Întrebarea
- Ce înțelege Nietzsche prin nihilism și prin reevaluarea tuturor valorilor, dacă ținem cont doar de textele publicate de el și de fragmentele postume în ediția critică?
- Metoda
- Analizezi tema nihilismului în operele publicate și în fragmentele postume și arăți cum se schimbă interpretarea dacă nu te bazezi pe compilația Voința de putere, alcătuită după moartea lui.
- Texte
- Operele lui Nietzsche în traducere românească; ediția critică Colli–Montinari pentru fragmentele postume; literatura secundară despre istoria compilației Voința de putere.
- De ce e ambițioasă
- Pe lângă dificultatea gândirii lui Nietzsche, trebuie să ții cont de probleme de ediție și traducere, adesea cu surse în germană sau engleză.
- La disertație
- Compari receptarea lui Nietzsche la Heidegger cu interpretările mai recente sau urmărești tema nihilismului la Cioran.
Înainte să alegi
- Citește textul primar înainte să alegi tema: dacă nu îți place stilul autorului, lucrarea va fi grea.
- Verifică ce traduceri în română există și dacă le poți completa cu ediții critice sau traduceri în engleză.
- Formulează o teză pe care o poți susține în două fraze; dacă nu poți, tema e încă prea largă.
- Discută tema devreme cu coordonatorul și vino cu două-trei variante, de pe niveluri diferite.
Ghid complet: lucrarea de licență la Filosofie → · Exemplu de lucrare · Te ajutăm să alegi tema
Întrebări frecvente
Care e cea mai ușoară temă de licență la Filosofie?
Cele mai ușoare sunt temele pe un singur autor și una-două opere traduse în română, cu literatură secundară bogată, de exemplu Aristotel, Camus sau Popper. Pe această pagină ai trei exemple la nivelul Ușor.
Pot scrie licența la Filosofie doar din traduceri românești?
La temele clasice, de obicei da, dacă traducerea e de încredere și o citezi cu ediția. Pentru textele dificile sau pentru dezbaterile contemporane îți vor trebui și surse în engleză sau în limba originală. Câte surse străine se cer afli de la coordonator.
Ce înseamnă să am o teză proprie la Filosofie?
Înseamnă să susții o poziție argumentată, nu doar să expui ideile unui autor: de exemplu, că un argument are o premisă slabă sau că o interpretare e mai convingătoare decât alta. Teza poate fi modestă, dar trebuie formulată clar în introducere și susținută în capitole.