Ai de făcut atestatul la informatică în Oracle?
Documentație / aplicație de la 0. Prezentare PowerPoint. Predare maxim 2 zile. Plata după livrare.
Scrie-ne pe WhatsAppCum lucrăm
-
Ne scrii pe WhatsApp
Fără obligațiiTrimite profilul, tema, cerințele profesorului și termenul.
-
Facem proiectul de la 0
Maxim 2 zileDocumentația sau aplicația și prezentarea PowerPoint, după cerințele profesorului.
-
Plătești după livrare
Fără avansPrimești fișierele, le verifici și abia apoi plătești, la final sau în etape.
Cuprins · 7 secțiuni
Dacă la clasă ați lucrat în Oracle, proiectul de atestat la informatică poate fi o bază de date construită de tine: tabele legate între ele, interogările de care are nevoie o firmă sau o școală și câteva obiecte scrise în PL/SQL. Mai jos ai ce trebuie să conțină, un script complet scris de noi pe o temă fictivă, cum îl explici, cum îl documentezi și 20 de idei.
Trei-patru tabele legate prin chei, constrângeri care opresc datele greșite, date de test, interogări cu JOIN și GROUP BY, o vedere și măcar un trigger sau o procedură în PL/SQL. Plus documentația cu schema bazei de date și fiecare obiect explicat.
Ce fel de proiect în Oracle merge la atestat
Proiectul este un „produs soft” pe care îl prezinți și îl motivezi teoretic. Unul în Oracle are de obicei patru părți:
- Tabelele, cu tipurile din Oracle (
VARCHAR2,NUMBER,DATE) și cu constrângeri: cheie primară, cheie străină,CHECK,UNIQUE. - Datele de test, adăugate cu
INSERT, plus câtevaUPDATEșiDELETE. - Interogările pe care le-ar folosi cineva în realitate: liste, căutări, totaluri și o vedere (
VIEW). - Partea de PL/SQL: un bloc anonim, o procedură, un trigger. Aici arăți că știi mai mult decât interogările simple.
Lucrezi în SQL Developer, conectat la o bază Oracle (de exemplu Oracle Database Express Edition, care e gratuită), sau în Oracle Live SQL, direct în browser.
Comisia caută: să explici de ce ai împărțit datele în aceste tabele și ce oprește fiecare constrângere, nu doar să rulezi scriptul.
Un script complet de la care pornești
Sala de fitness a unui cartier, pe o temă fictivă: abonamente, antrenori, membri și intrările lor la sală. Scriptul creează tabelele, o secvență, o vedere, un trigger și o procedură, adaugă date de test și rulează două interogări. Îl rulezi de sus în jos, în SQL Developer cu Run Script (F5) sau în Live SQL; pentru atestat îl extinzi cu tabelele temei tale.
</>Tot scriptul
sala_fitness.sql · 115 rânduri
-- Sala de fitness: baza de date pentru atestat (Oracle SQL si PL/SQL)
-- In SQL Developer ruleaza intai: SET SERVEROUTPUT ON
CREATE TABLE abonamente (
id_abonament NUMBER(3) PRIMARY KEY,
denumire VARCHAR2(30) NOT NULL UNIQUE,
luni NUMBER(2) NOT NULL CHECK (luni BETWEEN 1 AND 12)
);
CREATE TABLE antrenori (
id_antrenor NUMBER(3) PRIMARY KEY,
nume VARCHAR2(60) NOT NULL,
specializare VARCHAR2(30)
);
CREATE TABLE membri (
id_membru NUMBER(5) PRIMARY KEY,
nume VARCHAR2(60) NOT NULL,
email VARCHAR2(80) UNIQUE,
id_abonament NUMBER(3) NOT NULL REFERENCES abonamente (id_abonament),
id_antrenor NUMBER(3) REFERENCES antrenori (id_antrenor),
data_start DATE DEFAULT SYSDATE NOT NULL,
data_sfarsit DATE NOT NULL,
CONSTRAINT ck_email CHECK (email LIKE '%@%'),
CONSTRAINT ck_perioada CHECK (data_sfarsit > data_start)
);
CREATE TABLE intrari (
id_intrare NUMBER(8) PRIMARY KEY,
id_membru NUMBER(5) NOT NULL REFERENCES membri (id_membru),
data_intrare DATE DEFAULT SYSDATE NOT NULL
);
CREATE SEQUENCE seq_intrari START WITH 1 INCREMENT BY 1;
-- Abonamentele care expira in urmatoarele 7 zile
CREATE OR REPLACE VIEW v_expira_curand AS
SELECT nume, email, data_sfarsit
FROM membri
WHERE data_sfarsit BETWEEN TRUNC(SYSDATE) AND TRUNC(SYSDATE) + 7;
-- Nu lasa sa intre un membru cu abonamentul expirat
CREATE OR REPLACE TRIGGER trg_verifica_abonament
BEFORE INSERT ON intrari
FOR EACH ROW
DECLARE
v_sfarsit membri.data_sfarsit%TYPE;
BEGIN
SELECT data_sfarsit INTO v_sfarsit
FROM membri WHERE id_membru = :NEW.id_membru;
IF TRUNC(:NEW.data_intrare) > v_sfarsit THEN
RAISE_APPLICATION_ERROR(-20001, 'Abonamentul a expirat.');
END IF;
EXCEPTION
WHEN NO_DATA_FOUND THEN
RAISE_APPLICATION_ERROR(-20002, 'Membrul nu exista.');
END;
/
-- Inscrie un membru; data de sfarsit se calculeaza din abonament
CREATE OR REPLACE PROCEDURE inscrie_membru (
p_id IN NUMBER, p_nume IN VARCHAR2, p_email IN VARCHAR2,
p_abonament IN NUMBER, p_start IN DATE
) IS
v_luni abonamente.luni%TYPE;
BEGIN
SELECT luni INTO v_luni FROM abonamente WHERE id_abonament = p_abonament;
INSERT INTO membri (id_membru, nume, email, id_abonament, data_start, data_sfarsit)
VALUES (p_id, p_nume, p_email, p_abonament, p_start, ADD_MONTHS(p_start, v_luni));
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE(p_nume || ': abonament pana la '
|| TO_CHAR(ADD_MONTHS(p_start, v_luni), 'DD.MM.YYYY'));
EXCEPTION
WHEN NO_DATA_FOUND THEN
DBMS_OUTPUT.PUT_LINE('Nu exista abonamentul ' || p_abonament);
END;
/
-- Date de test
INSERT INTO abonamente VALUES (1, 'Lunar', 1);
INSERT INTO abonamente VALUES (2, 'Trimestrial', 3);
INSERT INTO antrenori VALUES (1, 'Stoica Dan', 'forta');
INSERT INTO antrenori VALUES (2, 'Neagu Irina', 'aerobic');
BEGIN
inscrie_membru(1, 'Popa Andrei', 'andrei@example.com', 2, DATE '2027-01-10');
inscrie_membru(2, 'Vasile Ana', 'ana@example.com', 1, DATE '2027-03-01');
END;
/
INSERT INTO intrari VALUES (seq_intrari.NEXTVAL, 1, DATE '2027-03-02');
INSERT INTO intrari VALUES (seq_intrari.NEXTVAL, 2, DATE '2027-03-02');
INSERT INTO intrari VALUES (seq_intrari.NEXTVAL, 1, DATE '2027-03-04');
-- Antrenor pentru Andrei, o luna in plus pentru Ana, intrarile vechi sterse
UPDATE membri SET id_antrenor = 1 WHERE id_membru = 1;
UPDATE membri SET data_sfarsit = ADD_MONTHS(data_sfarsit, 1) WHERE id_membru = 2;
DELETE FROM intrari WHERE data_intrare < DATE '2027-01-01';
COMMIT;
-- Membrii, cu abonamentul si antrenorul (si cei fara antrenor)
SELECT m.nume, a.denumire, m.data_sfarsit, NVL(t.nume, '-') AS antrenor
FROM membri m
JOIN abonamente a ON a.id_abonament = m.id_abonament
LEFT JOIN antrenori t ON t.id_antrenor = m.id_antrenor
ORDER BY m.nume;
-- Cate intrari a avut fiecare membru in martie 2027
SELECT m.nume, COUNT(i.id_intrare) AS intrari
FROM membri m
LEFT JOIN intrari i ON i.id_membru = m.id_membru
AND i.data_intrare >= DATE '2027-03-01' AND i.data_intrare < DATE '2027-04-01'
GROUP BY m.id_membru, m.nume
ORDER BY intrari DESC;
-- Test: Ana are abonament pana la 01.05.2027, deci triggerul respinge intrarea
INSERT INTO intrari VALUES (seq_intrari.NEXTVAL, 2, DATE '2027-05-15');Procedura afișează sfârșitul fiecărui abonament: Popa Andrei, trimestrial, până la 10.04.2027; Vasile Ana, lunar, până la 01.04.2027, apoi UPDATE îl prelungește până la 01.05.2027. Ultimul INSERT e un test: o intrare pe 15 mai trebuie oprită de trigger cu eroarea ORA-20001 „Abonamentul a expirat.”
Părțile bazei de date, explicate
Exact ce vei explica la susținere. Apasă pe o parte ca s-o deschizi.
1Tabelele și tipurile de date
VARCHAR2, NUMBER, DATE
VARCHAR2(60) ține un text de cel mult 60 de caractere, NUMBER(3) un număr de cel mult trei cifre, iar DATE o dată calendaristică, cu tot cu oră. Datele le scrii ca DATE '2027-03-02', ca să nu depinzi de formatul setat pe calculator.
Comisia poate întreba: de ce VARCHAR2 și nu CHAR. Răspunsul: CHAR completează textul cu spații până la lungimea fixă.
2Constrângerile
PRIMARY KEY, REFERENCES, CHECK, UNIQUE
Cheia primară identifică fiecare rând. REFERENCES face cheia străină: nu poți înscrie un membru la un abonament care nu există și nici nu poți șterge un abonament pe care îl are cineva. CHECK verifică o condiție (abonamentul are 1-12 luni, sfârșitul vine după început), iar UNIQUE nu lasă două conturi cu același e-mail. O constrângere cu nume, ca ck_perioada, apare cu numele ei în mesajul de eroare.
3Secvența
numere unice pentru intrări
seq_intrari.NEXTVAL dă la fiecare apel următorul număr, așa că două intrări nu primesc niciodată același cod. La tabelele mici am scris codurile de mână. Versiunile mai noi de Oracle au și coloane GENERATED AS IDENTITY, care își iau singure numărul; alege o variantă și explic-o.
Comisia poate întreba: ce se întâmplă cu numărul luat de un INSERT respins. Se pierde: secvența nu se întoarce, deci pot apărea goluri între coduri.
4Interogările și vederea
JOIN, LEFT JOIN, GROUP BY, VIEW
Prima interogare leagă trei tabele. LEFT JOIN păstrează și membrii fără antrenor, iar NVL pune o liniuță în locul valorii lipsă (NULL). A doua numără intrările din martie cu COUNT și GROUP BY; condiția pe dată stă în ON, ca să apară și cine are zero intrări. Vederea v_expira_curand e o interogare salvată sub un nume: SELECT * FROM v_expira_curand arată oricând abonamentele care expiră în următoarele 7 zile.
5Triggerul
BEFORE INSERT, :NEW, RAISE_APPLICATION_ERROR
Triggerul pornește singur înainte de fiecare INSERT în intrari. :NEW.id_membru este membrul din rândul care urmează să fie adăugat. Dacă data intrării trece de sfârșitul abonamentului, RAISE_APPLICATION_ERROR oprește operația cu mesajul tău. %TYPE dă variabilei exact tipul coloanei din tabelă.
Comisia caută: diferența dintre CHECK, care vede doar rândul curent, și un trigger, care poate citi și alte tabele.
6Procedura
parametri, SELECT INTO, excepții
inscrie_membru primește datele prin parametri, află cu SELECT ... INTO câte luni are abonamentul și calculează sfârșitul cu ADD_MONTHS. Dacă abonamentul nu există, SELECT INTO ridică excepția NO_DATA_FOUND, tratată în secțiunea EXCEPTION. O apelezi dintr-un bloc anonim, BEGIN ... END; urmat de /, iar mesajele lui DBMS_OUTPUT apar doar după SET SERVEROUTPUT ON.
Cum documentezi proiectul în Oracle
Părțile documentației sunt cele de la orice proiect de atestat la informatică; la o bază de date în Oracle adaugi:
- Mediul de lucru: SQL Developer sau Live SQL și baza Oracle pe care ai lucrat.
- Schema bazei de date: legăturile dintre tabele, într-o diagramă desenată de mână sau în SQL Developer Data Modeler, și câmpurile fiecărei tabele, cu tipul și constrângerile.
- Lista obiectelor, într-un tabel ca cel de mai jos, și exemple de rulare: comanda, rezultatul și o captură.
- Testele: datele greșite pe care le-ai încercat și eroarea primită.
| Obiectul | Tipul | Ce face |
|---|---|---|
membri | tabelă | Membrii, cu abonamentul, antrenorul și perioada |
intrari | tabelă | Fiecare intrare la sală, cu data ei |
seq_ | secvență | Dă codul fiecărei intrări |
v_expira_ | vedere | Abonamentele care expiră în 7 zile |
trg_verifica_ | trigger | Oprește intrarea cu abonament expirat |
inscrie_ | procedură | Înscrie un membru și îi calculează sfârșitul abonamentului |
Toate capitolele sunt deja în modelul nostru Word de atestat la informatică, inclusiv tabelul cu câmpurile bazei de date, iar argumentul îl scrii după ghidul despre argument.
Idei de proiecte în Oracle
20 de idei, grupate după ce pune în valoare proiectul. Alege una pe care o poți termina și explica singur și stabilește-o cu profesorul.
1Evidențe cu tabele legate
7 idei
- Cabinetul stomatologic: pacienți, medici, programări, tratamente.
- Școala de șoferi: cursanți, instructori, mașini, ore de condus.
- Biblioteca orașului: cărți, exemplare, cititori, împrumuturi.
- Clubul de șah: jucători, turnee, partide și clasament.
- Service-ul auto: mașini, reparații, piese folosite.
- Hotelul: camere, clienți, rezervări pe perioade.
- Campionatul liceului: echipe, meciuri, marcatori.
2Cu PL/SQL: triggere și proceduri
7 idei
- Stocul unui magazin: un trigger scade stocul la fiecare vânzare și oprește vânzarea peste stoc.
- Catalogul clasei: o funcție PL/SQL calculează media unui elev la o materie.
- Jurnalul modificărilor: un trigger salvează într-o tabelă separată cine și când a schimbat un rând.
- Salariile unei firme mici: o procedură cu un cursor mărește salariile unui departament.
- Agenția de turism: o procedură face rezervarea și scade locurile libere ale ofertei.
- Biblioteca școlii: un trigger marchează cartea ca împrumutată și o eliberează la returnare.
- Rezervări la cinema: o constrângere UNIQUE nu vinde același loc de două ori, iar o procedură anulează rezervările expirate.
3Rapoarte și statistici
6 idei
- Rezultatele unui liceu fictiv la bacalaureat: medii pe clase și pe profiluri, cu GROUP BY și ROLLUP.
- Clasamentul unui concurs de programare, cu funcția RANK.
- Consumul de energie al unui bloc, pe luni și pe apartamente.
- Vânzările unei cofetării pe zilele săptămânii, cu TO_CHAR pe dată.
- Voluntarii unei asociații: ore pe lună și topul voluntarilor.
- Transportul școlar: trasee, stații și elevii de pe fiecare traseu.
Alte idei, și pentru alte limbaje: teme pentru atestatul la informatică. Pentru subiectul de baze de date de la proba practică exersează cu problemele rezolvate în SQL.
Proiectul în Oracle la comandă
- Baza de date în Oracle, pe tema ta: tabelele, constrângerile, datele de test, interogările și partea de PL/SQL, cu fiecare comandă comentată.
- Documentația: schema bazei de date, tabelul obiectelor, exemple de rulare cu capturi.
- Prezentarea PowerPoint, ce spui la susținere și întrebările probabile ale comisiei.
- Corectare, dacă ai deja scriptul sau documentația.
Livrăm în maxim 2 zile, iar plata se face după livrare, fără avans. Raportul de similaritate și verificarea AI sunt incluse. Detalii pe pagina proiect de atestat la comandă.
Întrebări frecvente
Pot face atestatul la informatică doar cu o bază de date în Oracle?
De obicei da, dacă profesorul e de acord: proiectul este un produs soft, iar o bază de date cu interogări, triggere și proceduri arată ce știi. Unii profesori cer și o interfață, așa că stabilește dinainte ce trebuie să conțină.
Unde lucrez în Oracle dacă nu am baza de date instalată?
În Oracle Live SQL, care merge în browser, sau instalezi Oracle Database Express Edition, care e gratuită, împreună cu SQL Developer. Rulează scriptul cel puțin o dată și pe calculatorul din sala de examen.
Ce diferență e între SQL și PL/SQL?
SQL lucrează cu datele: creezi tabele, adaugi, modifici și interoghezi. PL/SQL este limbajul procedural din Oracle, cu variabile, IF, bucle și excepții, în care scrii blocuri, proceduri, funcții și triggere care conțin comenzi SQL.
De ce trebuie COMMIT după INSERT?
Modificările făcute cu INSERT, UPDATE și DELETE devin permanente abia după COMMIT; până atunci le poți anula cu ROLLBACK. Comenzile CREATE se salvează singure. La susținere poți arăta diferența: un DELETE urmat de ROLLBACK lasă datele neatinse.
Pot folosi MySQL în loc de Oracle?
Da, dacă profesorul e de acord: tabelele, cheile și interogările se scriu aproape la fel. Diferă unele tipuri de date, funcțiile pentru date calendaristice și partea procedurală, așa că scrie în documentație sistemul în care ai lucrat.
Cum prezint baza de date la susținere?
Cu un scenariu pregătit: arăți schema, rulezi două-trei interogări și încerci o operație greșită, ca să se vadă cum o oprește triggerul sau o constrângere. Ai cel mult 30 de minute pentru susținere, cu tot cu întrebările comisiei; pune și capturi cu rezultatele în prezentare, ca rezervă.



