Ai de făcut proiectul de atestat cu Arduino?
Documentație / aplicație de la 0. Prezentare PowerPoint. Predare maxim 2 zile. Plata după livrare.
Scrie-ne pe WhatsAppCum lucrăm
-
Ne scrii pe WhatsApp
Fără obligațiiTrimite profilul, tema, cerințele profesorului și termenul.
-
Facem proiectul de la 0
Maxim 2 zileDocumentația sau aplicația și prezentarea PowerPoint, după cerințele profesorului.
-
Plătești după livrare
Fără avansPrimești fișierele, le verifici și abia apoi plătești, la final sau în etape.
Cuprins · 8 secțiuni
La liceul tehnologic, „atestatul” din clasa a XII-a este examenul de certificare a calificării de nivel 4: un proiect cu o parte scrisă de 10-20 de pagini, plus anexe, care poate fi însoțit de montajul realizat sau de o machetă. Cu o placă Arduino faci simplu partea practică a unui proiect cu senzori și comandă. Mai jos ai un exemplu complet, pe o temă fictivă, de la circuit la locul lui în proiect.
Un senzor, un prag care decide, o ieșire (LED, releu, motor), componente calculate, schema în Tinkercad sau Fritzing și măsurătorile lângă valorile calculate. Plus capitolul de securitate a muncii.
Unde intră Arduino la atestat
- Tehnician electronist: montaje cu microcontroler, de la termometru la alarmă.
- Tehnician în automatizări: comanda unui proces după senzori, cu microcontroler în loc de PLC.
- Tehnician mecatronist: mecanisme cu motoare și servomotoare.
- Informatică: ca produs soft, unde contează mai mult programul.
Înainte să începi: tema o alegi de pe lista liceului, iar îndrumătorul spune dacă acceptă Arduino, mai ales când tema cere un automat programabil.
Montajul: o lampă care se aprinde seara
Tema fictivă: o lampă de 12 V care se aprinde când se întunecă și se stinge dimineața, cu un LED care arată starea și un comutator pentru „mereu aprinsă”. Componentele și legăturile:
| Componenta | Cum se leagă |
|---|---|
| Arduino Uno | Alimentat prin USB, de la calculator |
| Fotorezistor și rezistor de 10 kΩ | Divizor: fotorezistorul între 5V și A0, rezistorul între A0 și GND |
| LED roșu și rezistor de 330 Ω | Pinul 9, rezistorul, LED-ul, GND |
| Comutator | Între pinul 2 și GND |
| Modul cu releu | VCC la 5V, GND la GND, IN la pinul 7; contactele întrerup plusul lămpii de 12 V |
Un LED roșu are în jur de 2 V tensiune directă, iar noi vrem aproximativ 10 mA: R = (5 V − 2 V) / 0,01 A = 300 Ω. Alegem valoarea standard de 330 Ω, deci curentul devine 3 V / 330 Ω ≈ 9,1 mA, iar rezistorul disipă cam 27 mW, așa că unul de 0,25 W ajunge. Releul, în schimb, cere mai mult curent decât dă un pin, de aceea folosim un modul care are pe placă tranzistorul și dioda de comandă.
Programul, explicat
Programul citește lumina de două ori pe secundă, decide dacă e întuneric și comandă releul și LED-ul. Valorile le trimite în Serial Monitor, de unde le treci în tabelul de măsurători.
</>Tot programul
lampa_seara.ino · 45 de rânduri
// Lampa automata de seara: fotorezistor, LED de semnalizare si modul cu releu
const int PIN_LDR = A0; // mijlocul divizorului fotorezistor + 10 kOhm
const int PIN_COMUTATOR = 2; // comutator spre GND: inchis = lampa mereu aprinsa
const int PIN_RELEU = 7; // intrarea IN a modulului cu releu
const int PIN_LED = 9; // LED rosu prin rezistor de 330 Ohm
const int PRAG_APRINDE = 300; // sub acest prag e intuneric
const int PRAG_STINGE = 400; // peste acest prag e destula lumina
// La modulele care se activeaza pe LOW, inverseaza HIGH si LOW de mai jos
const int RELEU_PORNIT = HIGH;
const int RELEU_OPRIT = LOW;
bool intuneric = false;
void setup() {
pinMode(PIN_COMUTATOR, INPUT_PULLUP);
pinMode(PIN_RELEU, OUTPUT);
pinMode(PIN_LED, OUTPUT);
digitalWrite(PIN_RELEU, RELEU_OPRIT);
Serial.begin(9600);
}
void loop() {
int lumina = analogRead(PIN_LDR); // 0 (intuneric) ... 1023 (lumina)
float tensiune = lumina * (5.0 / 1023.0);
// Histerezis: doua praguri, ca lampa sa nu clipeasca la amurg
if (!intuneric && lumina < PRAG_APRINDE) intuneric = true;
if (intuneric && lumina > PRAG_STINGE) intuneric = false;
bool manual = digitalRead(PIN_COMUTATOR) == LOW; // inchis = LOW
bool aprinsa = intuneric || manual;
digitalWrite(PIN_RELEU, aprinsa ? RELEU_PORNIT : RELEU_OPRIT);
digitalWrite(PIN_LED, aprinsa ? HIGH : LOW);
Serial.print("lumina=");
Serial.print(lumina);
Serial.print(" U=");
Serial.print(tensiune, 2);
Serial.print(" V lampa=");
Serial.println(aprinsa ? "aprinsa" : "stinsa");
delay(500);
}Exact ce vei explica la susținere. Apasă pe o parte ca s-o deschizi.
1Constantele
pinii, pragurile, starea releului
Fiecare pin și fiecare prag are un nume (const int), ca să schimbi valoarea dintr-un singur loc. RELEU_PORNIT și RELEU_OPRIT există pentru că unele module cu releu se activează pe LOW: la ele inversezi cele două valori, iar restul programului rămâne la fel.
2setup()
rulează o dată, la pornire
pinMode spune care pini sunt ieșiri și care intrări. INPUT_PULLUP leagă pinul comutatorului la 5V printr-un rezistor din interiorul microcontrolerului, așa că pinul citește HIGH cu comutatorul deschis și LOW cu el închis. Releul pornește oprit, iar Serial.begin(9600) deschide legătura cu calculatorul.
3Citirea senzorului
analogRead, de la 0 la 1023
analogRead transformă tensiunea de la A0, între 0 și 5 V, într-un număr între 0 și 1023, pe care programul îl trece înapoi în volți, ca să-l compari cu multimetrul. Fotorezistorul are rezistența mai mică la lumină, iar pentru că e legat spre 5V, tensiunea la A0 crește când e mai luminos.
4Pragul cu histerezis
două praguri, nu unul
Lampa se aprinde sub 300 și se stinge abia peste 400; între ele își păstrează starea. Cu un singur prag, la amurg valoarea ar oscila în jurul lui, iar releul ar cupla și ar decupla întruna.
Comisia caută: de ce două praguri. Răspunsul e mai clar cu un grafic al valorilor citite la amurg.
5Ieșirile și Serial Monitor
digitalWrite, Serial.print
Lampa e aprinsă dacă e întuneric sau dacă e închis comutatorul (operatorul ||). digitalWrite trimite starea la releu și la LED. La fiecare jumătate de secundă, programul scrie în Serial Monitor, la 9600 baud, o linie de forma lumina=290 U=1.42 V lampa=aprinsa.
Schema și măsurătorile
Ai nevoie de două desene: montajul pe placa de test (breadboard) și schema electrică, cu simboluri. În Tinkercad Circuits desenezi montajul în browser și poți simula programul înainte să atingi o componentă; în Fritzing ai vederea de breadboard și schema, legate între ele.
Valorile calculate pentru divizor, cu care compari ce măsori:
| Fotorezistorul | Tensiunea la A0 | analogRead |
|---|---|---|
| 5 kΩ | 3,33 V | ≈ 682 |
| 10 kΩ | 2,50 V | ≈ 512 |
| 24 kΩ | 1,47 V | ≈ 301, pragul de aprindere |
| 50 kΩ | 0,83 V | ≈ 171 |
Cu multimetrul măsori tensiunea la A0, la lumină și cu senzorul acoperit, și o compari cu U din Serial Monitor; din tensiunea pe rezistorul de 330 Ω afli curentul prin LED (I = U / R). Pune valorile măsurate lângă cele calculate și explică diferențele.
Cum pui montajul în proiect
Structura părții scrise e cea de la orice proiect pentru certificarea de nivel 4. Partea cu Arduino se împarte așa:
- Partea teoretică: rolul plăcii, al senzorului și al releului și schema bloc.
- Partea practică: schema, componentele, calculele, programul explicat și tabelul de măsurători.
- Normele SSM: legături făcute cu placa scoasă din USB, doar 12 V la releu (un montaj la 230 V numai cu profesorul), letconul pe suport, componentele stricate la deșeurile electronice.
- Anexele: schema, programul complet, fotografii și măsurătorile; nu intră în cele 10-20 de pagini.
Capitolele sunt deja în modelul nostru Word de proiect pentru nivel 4, iar argumentul îl scrii după ghidul despre argument.
Idei de proiecte cu Arduino
20 de idei, grupate după ce face montajul. Tema finală o alegi de pe lista liceului; ideile te ajută să vezi ce poți propune îndrumătorului.
1Senzori și afișare
7 idei
- Termometru cu afișaj LCD și alarmă la depășirea unui prag.
- Stație meteo: temperatură, umiditate, presiune.
- Senzor de parcare cu ultrasunete și buzzer.
- Detector de gaz cu alarmă sonoră și luminoasă.
- Contor de vizitatori cu senzor în infraroșu.
- Umiditatea solului unei plante, afișată și semnalizată.
- Voltmetru simplu pe intrarea analogică, cu divizor de tensiune.
2Automatizări cu prag
7 idei
- Irigare automată cu senzor de umiditate și pompă.
- Ventilator pornit după temperatură, cu histerezis.
- Iluminatul unei scări cu senzor de mișcare și temporizare.
- Încuietoare cu cod, de la o tastatură.
- Alarmă pentru ușă cu senzor magnetic.
- Hrănitor automat pentru pești, cu modul de ceas.
- Semafor pentru o trecere de pietoni, cu buton de cerere.
3Mișcare: motoare și servomotoare
6 idei
- Barieră de parcare cu servomotor și senzor de prezență.
- Robot care urmărește o linie pe podea.
- Braț robotic cu trei servomotoare.
- Jaluzea motorizată, comandată după lumină.
- Bandă transportoare care numără piesele.
- Panou solar care urmărește soarele, cu două fotorezistoare.
Alte idei, pe module, în ghidurile pentru tehnician electronist și tehnician mecatronist.
Proiectul cu Arduino la comandă
- Programul pentru Arduino, pe tema ta, comentat ca să-l poți explica.
- Schema montajului, în Tinkercad sau Fritzing, și calculele componentelor.
- Partea scrisă: argumentul, partea teoretică, partea practică cu tabelele de măsurători, normele SSM și anexele.
- Prezentarea PowerPoint, ce spui la susținere și întrebările probabile ale comisiei.
- Corectare și formatare, dacă ai deja proiectul. Montajul îl construiești tu, la atelier.
Livrăm în maxim 2 zile, iar plata se face după livrare, fără avans. Raportul de similaritate și verificarea AI sunt incluse. Detalii pe pagina proiect de atestat la comandă.
Întrebări frecvente
Pot folosi Arduino la atestatul de la liceul tehnologic?
Depinde de calificare și de temă: tema o alegi de pe lista liceului, iar îndrumătorul spune dacă montajul poate fi făcut cu un microcontroler. Important este să poți explica schema și programul la susținere.
Ce placă Arduino aleg pentru proiect?
Arduino Uno e potrivită: are intrări analogice, destui pini și există și în Tinkercad, unde poți simula montajul. Dacă montajul trebuie să fie mic, Arduino Nano face aceleași lucruri pe o placă mai mică.
Trebuie să am montajul real la susținere?
Proiectul poate fi însoțit de un produs, o machetă sau un portofoliu. Dacă ai montajul, arată-l funcționând; dacă nu, ajută o simulare în Tinkercad și fotografii sau un film scurt. Ai 15-20 de minute să prezinți proiectul, apoi comisia îți pune întrebări.
Cum aleg rezistorul pentru un LED?
Scazi din tensiunea de alimentare tensiunea directă a LED-ului și împarți la curentul dorit: la 5 V, un LED roșu de aproximativ 2 V și 10 mA dau (5 - 2) / 0,01 = 300 Ω, deci alegi valoarea standard de 330 Ω. Scrie calculul în partea practică.
De ce releul face exact invers decât vreau?
Unele module cu releu se activează când primesc LOW, nu HIGH. În programul de pe această pagină schimbi între ele valorile RELEU_PORNIT și RELEU_OPRIT, iar restul rămâne la fel.
În ce limbaj se programează Arduino?
Programul se scrie în Arduino IDE, într-un limbaj bazat pe C++, cu două funcții obligatorii: setup, care rulează o dată la pornire, și loop, care se repetă. Funcții ca digitalRead sau analogRead vin din bibliotecile Arduino.



